[:ro]
Protejarea patrimoniului național
Adesea mă întreb de ce nu există reguli stricte în ceea ce privește restaurarea caselor din satele românești. Satele noastre ascund comori neprețuite, dar noi, din păcate, nu știm să le scoatem la lumină și să profităm de ele. Situația patrimoniului construit din România pendulează între deteriorare, distrugere și conștientizarea nevoii tot mai acute de a salva clădirile și monumentele istorice. Satele noastre ascund un patrimoniu etnografic imens, dar frumusețea multora dintre ele este știrbită de intervențiile de renovare abuzive sau greșite.
Cum se distruge patrimoniul cultural?
Încep prin a menționa neimplicarea și nepăsarea autorităților, resursele insuficiente ale sătenilor, precum și lipsa de educație și de informare a acestora. Majoritatea oamenilor simpli de la țară nu cunosc importanța patrimoniului național și nimeni nu le-a spus acestora ce valoare arhitecturală și culturală au casele în care locuiesc. Mulți pleacă la muncă în străinătate, fură idei de acolo și apoi le aplică la noi, în propriul stil. Și uite-așa se distrug însemnele săsești de pe case, apar termopanele, un etaj nou, un acoperiș complet modificat sau o poartă metalică. Este vina lor? Nicidecum. Ei tind spre ce văd peste tot, modernizare, și nu conștientizează răul pe care-l aduc satului, vieții culturale și chiar economice.
Băile Herculane – articolul poate fi citit aici
Ce se poate face?
Vestea cea mai bună este că există unele ONG-uri care luptă pentru valorificarea clădirilor vechi și educarea oamenilor în acest scop. De asemenea, exemplele pozitive din țară, cum ar fi satele Viscri, jud. Brașov, Rimetea, jud. Alba, și implicarea unor personalități de marcă, cum ar fi prințul Charles de Wales, au dus la o mediatizare impresionantă care a ajuns și la urechile sătenilor. Dacă aceștia ar fi expuși mai des și ar afla că ar putea face bani dintr-o pensiune agroturistică dintr-un oarecare sat, lucrurile ar putea lua o întorsătura pozitivă. Din păcate, exemplele pozitive sunt prea puține și trebuie tras un semnal de alarmă în ce privește cazurile în care satele au fost distruse de dragul unei modernizări proaste.
Satul Rimetea, satul cu case albe și obloane verzi – articolul aici
Viscri – articolul aici
“Color the Village” – inițativa de înfrumusețare a satelor
În acest context deloc favorabil, a luat naștere o inițiativă minunată a ONG-ului “Acasă în Banat”. Aceasta poartă denumirea de Color the Village și așa cum îi spune și numele, scopul ei este de a reda culoarea și efervescența satelor românești. Cum se întâmplă lucrul acesta? Se alege un sat din Banat, iar timp de trei zile, o echipă de voluntari zugrăvește fațadele caselor. Anul acesta a fost a doua ediție și s-a zugrăvit o suprafață de trei ori mai mare decât la prima ediție. În trei zile, s-au zugrăvit 30 de fațade din satul Racovița! Banii necesari pentru materiale sunt strânși din donații, mai multe detalii găsiți pe pagina lor de Facebook sau pe site-ul oficial. Următorul sat care va trece printr-un proces de “makeover” nu a fost ales încă, dar va fi tot în Banat, probabil într-un alt județ.
Un alt proiect interesant pe care asociația îl conduce este “Țara morilor de apă” al cărui obiectiv este renovarea morilor de apă din județul Caraș-Severin. În total sunt 250 de mori în tot județul și până acum au lucrat la morile de apă de la Sasca Montană (o moară), Gârnic (patru mori) și Șopotu Vechi (cinci mori). Anul acesta, dacă totul iese conform planurilor, pănuiesc să mai renoveze încă două mori din satul Pârvova.
Pe această cale vreau să mulțumesc tuturor celor implicați în aceste acțiuni! În trei zile, printr-o “simplă zugrăveală” pe care mulți săteni nu și-o permit, au reușit să redea o parte din farmecul vremurilor de altădată, nealterat de tendințele timpului prezent. Să sperăm că o să urmeze tot mai multă lume exemplul. La mai mare!
[:]