La fel cum spuneam în articolele anterioare, aici și aici, orașul Kyoto este atât de ofertant încât ai nevoie de câteva săptămâni bune pentru a-l descoperi în întregime. Eu voi încerca totuși să mă rezum la trei episoade scurte care să vă fie și vouă de folos. În primul episod am vorbit despre câteva temple care m-au încântat, dar nu și despre cel care mă făcea să visez la Kyoto de ani de zile și pe care îmi doream să-l vâd în realitate: Kinkaku-ji.
Acest templu este de un auriu orbitor, poate puțin cam mult pentru ochiul meu neobișnuit cu atâta opulență, dar imaginea templului oglindindu-se în lacul din fața sa este greu de egalat. Templul este recunoscut și sub numele de Pavilionul de Aur. În trecut era casa de odihnă a unui shogun care i-a ales această denumire. Shogunul și-a dorit ca pavilionul să fie transformat în templu după moartea sa. Dorința i s-a îndeplinit, iar Kinkaku-ji a devenit în prezent unul dintre cele mai vizitate temple din Japonia. Templul original a ars într-un incendiu, iar ceea ce vedem noi în prezent este o copie aproape identică ridicată în 1955. Templul este situat în grădina Rokuon-ji care pare a fi un colț de paradis cu copaci bogați, umbroși, atent îngrijiți și un iaz care dă un plus de farmec locului. Un bilet de intrare costă 400 yeni (aproximativ 4$).
Nu departe de Pavilionul de Aur se găsește templul Zen Ryoan-ji, cel mai faimos din lume pentru grădina sa cu pietricele. La început nu știam la ce serveau acele pietricele, dar am aflat că ele sunt un exemplu al artei kare-sansui (grădină uscată), reprezentativă templelor Zen. Arhitectura și artele minimaliste erau la fel de rafinate în Japonia secolului al XV-lea ca în prezent. În curtea templului există roci de mărimi diferite așezate liniar pe covorul de pietriș alb atent greblat. Grădina a fost construită cu scopul de a induce contemplarea și de a ușura meditația. Biletul de intrare costă 500 yeni (aproximativ 5$).
În turul templelor, nu trebuie să ratați nici Palatul Imperial din Kyoto (Gosho) care impresionează prin simplitatea arhitecturii. Palatul este folosit în continuare la ceremonii de cea mai mare importanță, cum ar fi ceremonia de încoronare a împăratului. Palatul original se afla pe un alt sit, dar în urma a două incendii care l-au distrus, a fost mutat pe situl actual. Clădirile se găsesc într-o grădină japoneză elegantă proiectată cu mare grijă. Podurile sunt vopsite în culori sobre care nu ies deloc în evidență, copacii sunt tăiați, curățați și aranjați, iar lacul artificiat întregește peisajul încântător. Intrarea este gratuită.
Un alt loc în care ne doream să ajungem este Castelul Nijo-jo. Acesta a fost un palat rezidențial unde se caza unul dintre cei mai importanți shoguni ai Japoniei din secolul al XV-lea în timpul vizitelor sale în Kyoto. Din păcate, nu am reușit să intrăm în curtea palatului fiindcă am ajuns exact când se lua pauză. În timpul primăverii, când înfloresc cireșii, castelul poate fi vizitat și seara.
Kyoto păstrează cultura tradițională și abundă în temple vechi, vestite în toată lumea. Dacă vreți să vă încărcați bateriile într-o vacanță agitată în Japonia, este locul perfect unde s-o faceți!