Luang Prabang, orașul situat la confluența Mekongului cu Khan a fost capitala Laosului până în 1975 când comuniștii au preluat conducerea. Capitala s-a mutat ulterior la Vientiane, dar Luang Prabang a rămas orașul de suflet al oamenilor și principalul punct turistic din Laos. În 1995, Patrimoniul Mondial Unesco a declarat orașul cel mai bine conservat oraș din Asia de Sud-Est și unul dintre cele mai frumoase orașe din lume. Orașul este o bijuterie a Asiei, un oraș pitoresc în care ai impresia că timpul stă în loc.
Ce vizităm?
Ofranda călugărilor
Luang Prabang se trezește cu noaptea în cap. La ora 6 dimineața are loc zilnic procesiunea călugărilor budiști. Aceștia ies în stradă, se roagă și trec în sir indian prin fața localnicilor pe care îi binecuvântează. Localnicii îngenunchează în fața lor și le umplu coșurile cu orez, fructe proaspete și alte preparate locale. Acest ritual nu privește turiștii, ceea ce înseamnă nu este indicat să cumpărați mâncare de la vânzătorii ambulanți din zonă și să așteptați călugării. Rămâneți pe margine, priviți ceremonia, dar încercați să nu-i deranjați.
Centrul orașului și străduțele lăturalnice
După ce am asistat la ofranda adusă călugărilor, am luat un somn adânc, am ratat micul dejun și am ieșit la plimbare abia după ora 9, ceea ce era destul de târziu pentru câte locuri ne-am propus să vizităm. Am găsit un oraș foarte bine conservat în care mă puteam plimba în neștire pe străduțe fără a mă plictisi sau a simți nevoia să-mi pun vreo întrebare. Am găsit o liniște atipică pentru noi, europenii agitați care ne verificăm telefonul din 5 în 5 minute și ne gândim câte mai avem de făcut. Nu știu dacă este de datoria Unesco, dar orașul este încă neinvadat de macarale și construcții înalte. Deși este vizitat de o mulțime de turiști, nu am văzut niciun hotel dintr-un lanț arhicunoscut. Toate unitățile de cazare păstrează aceeași înălțime și același stil arhitectural laoțian. Luang Prabang rămâne unul dintre cel mai autentice și bine conservate orașe din Asia de Sud-Est.
Mount Phou Si
Mount Phou Si este un deal înalt de 100 de metri, situat în centrul orașului. În vârful dealului se găsește un mic templu budist. Acest sit religios a devenit renumit printre turiști pentru panoramă. Dealul este înconjurat de râul Mekong, într-o parte, și râul Nam Khan în cealaltă parte. Toate ghidurile turistice recomandă să urcați în vârf pentru a admira apusul. Eu vă sfătuiesc să n-o faceți pentru că este foarte aglomerat și nu veți vedea mai nimic. Alegeți altă oră și profitați de frumusețea locului. Biletul de intrare costă aproximativ 2 euro.
Palatul Regal
A fost construit la începutul secolului al XX-lea, când Laos era colonie franceză. Locul construcției a fost ales în așa fel încât vizitatorii orașului să aibă acces și de pe râu, nu doar de pe uscat. Aceștia coborau din ambarcațiuni exact lângă palat, unde erau întâmpinați de gazde. Palatul a fost locuit ultima dată de o familie regală în 1975, apoi a fost transformat în muzeu național. Arhitectura palatului este un mix între arhitectura laoțiană și franțuzească. În interiorul muzeului, am vizitat mai multe camere în care erau expuse obiecte ale familiei regale. Cel mai mult mi-a plăcut colecția de mașini a foștilor regi ai Laosului. La intrarea în curte, se găsește și un templu budist.
Ock Pop Tok – ateliere de țesătorie
Înființat în anul 2000 de către o englezoaică și o laoțiană, Ock Pop Tok este un contract între Est și Vest (East Meets West), fondat pe principiile comerțului echitabil și a practicilor de afaceri durabile. A crescut de la un magazin care vindea câteva modele textile la una dintre cele mai importante instituții artizanale din Laos și din Asia de Sud-Est. În Luang Prabang se găsesc două magazine în centrul istoric, precum și iconicul Living Crafts Center (LCC), de pe malul râului Mekong. Este o zonă în care casele oamenilor sunt transformate în ateliere de țesătorie. Vă puteți înscrie la cursuri de țesătorie, bună oportunitate de a experimenta cultura laoțiană.
Croazieră pe râul Mekong
Nu departe de Living Crafts Center, am coborât pe o cărare dintr-o pădurice și am ajuns la râul Mekong. Era deja seară, nu se mai făceau croaziere pentru turiști. Cu toate acestea, am văzut o barcă ancorată pe malul râului. Ne-am apropiat, era locuită de o familie de 4 persoane: părinții și doi copilași. Ați citit bine, locuită! Asta era casa lor, acolo își duceau viața și acolo se adăposteau de vreme rea. S-au oferit să ne ducă o tură pe râul Mekong pentru o sumă mică de bani și am acceptat voioși.
“Croaziera” pe râu rămâne una dintre cele mai frumoase amintiri din Asia de Sud-Est. Râul Mekong la apus, o barcă care plutea în larg, căsuțe modeste de lemn ridicate pe malul râului, la baza pădurilor bogate. Și un copilaș frumos care dormea pe jos, în barcă, învelit într-o pătură groasă. A fost unul dintre cele mai relaxante și frumoase momente din toată excursia. Și acolo am făcut și poza mea preferată de până acum, din toate vacanțele. Poate că nu este cea mai reușită, dar mă duce cu gândul la acel moment perfect, încărcat de liniște sufletească și recunoștință.
Poza mea preferată
Piața de noapte
Luang Prabang este faimos pentru produsele artizanale din regiune. Și cap de afiș stau eșarfele țesute de femeile din oraș și din satele de lângă. Veți găsi eșarfe de mătase, bumbac, cașmir și alte materiale naturale la o calitate mult mai bună decât în alte locuri și mult mai ieftine. Pe lângă eșarfe, la modă sunt rucsacurile cu elefanți, șalvarii, suvenirurile locale.
Ce mâncăm?
În aceeași piață de noapte, se găsește o stradă dedicată doar mâncărurilor. Este ticsită de turiști, care de care mai curioși de bucătăria locală. Există chiar și opțiunea All you can eat! În Laos am mâncat unul dintre cei mai buni pești din viața mea, pe aceeași străduță îngustă care trezește în tine toate sezanțiile olfactive posibile. Îmi amintesc și acum carnea fragedă și bucățile mari de sare de pe coajă prăjită pe grătar. Yummy, yummy!
În timpul zilei, nu am căutat restaurante elegante, ci am mâncat la fel ca restul turiștilor într-un fel de piață improvizată. Toate tarabele vindeau cam același lucru : sandwich-uri, clătite și fresh-uri. Un sandwich delicios cu pui, brânză și avocado a costat 20.000 kip (aproximativ 2.5 $) și un milkshake cu iaurt, mango si banane 10.000 kip (aproximativ 1.5$).
Într-o seară am ieșit la Lao Lao Garden, un bar-restaurant tip grădină de vară sau, mai bine spus, tip junglă! Mese de lemn simple, înconjurate de vegetație luxuriantă, lumânări pe mese, acorduri de muzică plăcută în fundal și un foc de tabără în mjlocul “junglei”. Cam așa se prezintă localul. Prețurile sunt mai mari comparativ cu alte locuri din oraș, dar tot mult mai mici decât orice țară din vest.
Cum ajungem în Luang Prabang?
Avion
Laos are un relief montan, abrupt care dă impresia că doar urci și urci până să ajungi la Luang Prabang. Din fericire, există un aeroport în oraș. Așadar, puteți zbura direct în Luang Prabang, dacă vă permite bugetul. Cel mai simplu este să zburați în Thailanda și de acolo să mergeți cu barca sau autobuzul în Laos.
Barca (din Thailanda)
A doua opțiune ar fi să luați barca (slow boat) din Chiang Mai sau Chiang Rai, orașe aflate în nordul Thailandei. Puteți organiza excursia cu barca până în Laos cu orice agenție locală. Vă oferă transport de la cazare până la granița cu Laos. Veți plăti 30$ pentru viză, iar de acolo, din Huay Xai, luați barca până în Luang Prabang. Veți înnopta la Pakbeng, un orășel de pe marginea Mekongului. Nu aveți nevoie de cazare rezervată în avans pentru. Proprietarii pensiunilor așteaptă bărcile cu turiști. Puteți negocia pe loc cu ei. A doua zi, dis-de-dimineață, veți pleca spre Luang Prabang. Prețul călătoriei era de 1650 baht (aprox. 200 lei) în 2015, fără noaptea de cazare din Pakbeng.
Sunt convinsă că drumul cu barca este o experiență inedită. Însă, trebuie să aveți mare grijă la vreme. Se întâmplă de multe ori să bată un vânt aspru. Păstrați hainele groase la îndemână.
Autocar (din Thailanda)
A treia opțiune ar fi cu autocarul din Chiang Rai, varianta aleasă de noi. Am plătit 950B (112 lei) pentru bilet în 2015. Am plecat la ora 13:00 din autogara din Chiang Rai și am ajuns la ora 5:00 dimineața în Luang Prabang. Știu că pare îngrozitor, dar nu a fost chiar așa rău, mai ales pe timpul zilei când am putut admira peisajul. Am făcut un popas la un “restaurant” improvizat pe marginea drumului, unde se putea plăti atât în kip, cât și in baht. În prețul biletului a fost inclus și un pachețel cu o sticlă de apă plată, 2 prăjiturele și șervețele umede.
Așa arată o stație de autobuz în Laos, o țară săracă din Asia (exemplu pentru mulți alții)
Singurul inconvenient a fost frigul din autocar. Era foarte puternic aerul condiționat și păturică primită de la ei nu făcea fața. Dar dacă vă lasați haine groase la îndemâna, sunteți salvați. Ah, și încă un minus – am făcut pană pe drum și am stat câteva ore într-un sat uitat de lume până au reușit să-l repare.
De-a lungul drumului, s-au perindat case de lemn sărăcăcioase, multe dintre ele fără electricitate. Familii întregi stăteau afară, în jurul unui foc mare. Nu știam dacă să-i invidiez pentru aceste lucruri simple și pentru timpul petrecut în familie sau să plâng pe loc pentru că lumea asta nu-i dreaptă. Copiii se jucau pe câmp cu mingi sau cu cauciucuri sparte și unii așteptau nerăbdători autobuzele cu turiști pentru a le face cu mâna.
Unde ne cazăm?
Vă recomand să vă ocupați de cazare din timp, mai ales dacă alegeți autobuzul și ajungeți la ora 5 dimineața. Sunt destul de multe pensiuni în oraș, dar gradul de ocupare este adesea ridicat. Noi am stat la hostelul LPQ Backpackers care dispune de camere de mai multe feluri. Am plătit 70.000 kip de persoană pe noapte (7 euro).
Dacă ar fi să aleg să mă întorc într-un loc pe care l-am vizitat deja, cred că Luang Prabang ar fi prima alegere. Sunt foarte curioasă cum a evoluat orașul, dacă este la fel de tradițional și autentic și dacă aș regăsi aceeași liniște (în oraș, dar și liniște interioară) pe care am găsit-o la finalul lui 2015. Dacă plănuiți o excursie mai îndelungată în Asia, în căutarea identității și culturii locale, includeți și Luang Prabang pe listă. Nu veți regreta!
R.