Medellin este al doilea oraș ca mărime din Columbia, după Bogota, și considerat de mulți drept cel mai frumos oraș din țară. Mulți ani de zile frumusețea orașului a stat în umbra cartelurilor de droguri care au pus stăpânire pe oraș.
Până recent, dacă auzeai vorbindu-se despre Medellin, primele cuvinte care-ți veneau în cap erau: Pablo Escobar, droguri, favele, crime, răpiri. Până la moartea lui Escobar, în 1993, orașul a fost sub conducerea lui timp de 18 ani. Pablo a construit cel mai mare imperiu al drogurilor, dar poza în același timp într-o persoană bună care-i ajuta pe cei nevoiași. În ciuda acestui fapt, el nu și-a putut spăla imaginea și este asociat cu uciderea a peste 200 de polițiști și 600 de civili.
După moarta lui Escobar, lucrurile nu au deloc o întorsătură bună. Au apărut urmașii acestuia și alte carteluri care au început să se lupte pe străzi. Dar cum s-a terminat totul și cum a ajuns Medellin un oraș mult mai sigur? Haideți să vedem.
Comuna 13
Un exemplu concret al schimbării orașului Medellin este Comuna 13, una dintre cele 16 comune (districte) care formează orașul. Comuna 13 este situată pe unul dintre dealurile ce înconjoară orașul și încă de la începuturi a avut parte de un destin nefavorabil, marcat de violență.
Grație poziției sale greu accesibile, Comuna 13 erau un loc perfect pentru traficul și transportul drogurilor. Problema era că existau mai multe bande care doreau controlul total asupra comunei – FARC, ELN si paramilitarii. Neajungând la nicio ințelegere, conflictele dintre acestea erau frecvente și foarte violente.
Așa arată comunele de pe dealuri
După anii 2000, guvernul s-a descis să intervină și să oprească ilegalitățile și conflictele armate. Au avut loc mai multe operațiuni, dar două sunt cele mai cunoscute – Mariscal și Orion. Au durat zile întregi, Comuna 13 a fost sub asediu și ambele operațiuni s-au soldat cu victime de ambele părți, inclusiv printre cetățeni.
Dar în urma lor a început să se vadă luminița de la capătul tunelului. Trupele de gherilă s-au retras și Comuna 13 a căpătat o șansă la o viață normală, pașnică. În anii ce au urmat s-au investit foarte mulți bani în Comuna 13 și s-au construit chiar și scări rulante pentru a ușura accesul spre vârf.
Acum Comuna 13 este un loc care poate fi vizitat, plin de culoare, picturi murale, oameni ospitalieri, fericiți că au scăpat de trecutul sumbru și își pot trăi viața în pace. Comuna 13 este exemplul perfect că schimbarea poate avea loc chiar și in cele mai grele, chiar inimaginabile condiții.
În prezent, sunt familii care vă pot găzdui în Comuna 13. Noi am aflat prea târziu de acest lucru, ne-ar fi plăcut mult să petrecem o noapte în favelă și să discutăm cu localnicii despre viața lor de zi cu zi. Dacă nu dormiți acolo, vă recomand să vizitați Comuna 13 cu un ghid, care vă va explica ce s-a întâmplat acolo. Puteți să rezervați un tur pe TripAdvisor, dar eu vă recomand să mergeți dimineața, la ora 9, la stația de metro San Javier, ieșirea principală, Exit B. Aici veți întâlni o mulțime de ghizi și puteți alege dintre ei.
În Comuna 13, graffiti este la mare putere
Vedere de sus – în fundal se văd dealurile unde se îngropau cadavrele celor uciși. Încă sunt date dispărute zeci de persoane.
Alte atracții turistice:
Cartierul El Poblado
În El Poblado m-am simțit ca într-un oraș din Europa, cu cafenele chic, buticuri de modă, restaurante fine-dining, spații verzi, clădiri de birou, piste de bicicletă, mulți tineri pe terase, multă muzică și veselie. Ne-am bucurat că ne-am luat cazarea aici și ne-a plăcut fiecare colțișor pe care l-am vizitat.
Stația de metro din El Poblado
Multe spații verzi
Iar aici, zona de baruri și restaurante
Plaza Botero și Muzeul Antioquia
Ambele afișează o serie de lucrări semnate de artistul Fernando Botero. Acesta s-a născut în Medellin și a devenit recunoscut pe plan international pentru picturile și sculpturile sale supradimensionate. Cele mai renumite sunt cele care conțin figuri umane. Botero a donat o parte dintre lucrările sale la Muzeul de Antioquia, din piața care-i poartă numele.
Plaza Botero
Muzeul Antioquia și faimoasele picturi cu Escobar
Escobar?
Există tururi dedicate vieții lui Escobar, dar nu am avut timp să ne înscriem la niciunul. Cele mai faimoase sunt probabil cele organizate de fratele său, Roberto Escobar, care a stat și el ani buni la închisoare. Am mers să vedem una dintre casele unde a stat Escobar, dar ni s-a părut a fi o țeapă pentru turiști – casa era mică și biletul de intrare foarte scump. Așa că n-am intrat și am mers să-i vedem câteva proprietăți în Guatape, lângă Medellin. Dar despre asta vom vorbi în articolul următor.
Transportul public
Metrotrain
Medellin este singurul oraș din Columbia care are un tren urban, numit Medellin Metro. Toți locuitorii din Medellin cu care am vorbit erau extrem de mândri de trenul lor. Pare să se fi dezvoltat o întreagă cultură în jurul metroului. Biletele sunt foarte ieftine, dacă bine-mi amintesc, cam 2 lei pe sens.
Metrocable
Metrocable este denumirea folosită pentru telegondolele care leagă orașul de zonele greu accesibile, de pe dealuri, acele comune mai sărace despre care vă ziceam la început. Metrocable operează din 2004, iar în prezent sunt 6 lunii. Metrocable a devenit o atracție turistică majoră, oferind o priveliște de 360 de grade asupra orașului.
Uber, taxi
Și în Medellin, la fel ca în restul Columbiei, Uber este ilegal, dar toată lumea îl folosește. Și noi am circulat cel mai mult cu Uber, dar se întâmpla să dureze foarte mult până ajunge la noi sau șoferii ne respingeau cursa fără vreun motiv anume. Am luat și taxiuri de câteva ori, de cele mai multe ori comandate direct de la cazare.
Unde ne cazăm?
În Medellin am avut una dintre cele mai frumoase cazări din toată Columbia, Hotel 574 în El Poblado. Am plătit 56 euro pentru două nopți cu mic-dejun inclus. Mâncarea a fost foarte bună, iar servirea impecabilă. La fel și condițiile de cazare, absolut nimic de reproșat.
Perioada propice pentru vizitat
Medellin poartă denumirea de “Orașul primăverii eterne”, ceea ce înseamnă că oricând ați merge, vremea este plăcută. Noi am ajuns în Medellin în luna septembrie, iar vremea a fost perfectă, poate puțin prea cald ziua, în zonele fără umbră, dar tolerabil totuși.
Prețuri
Per total, prețurile sunt mai mici decât la noi, mai ales în restaurantele frecventate de localnici. În cartierul El Poblado prețurile sunt puțin mai mari, dar și serviciile sunt mai calitative. Câteva exemple:
Masă la restaurant pentru două persoane: am plătit între 13 și 25 euro
Doi burritos: 8 euro
Uber pe distanțe mari: 2-3 euro
Intrare Muzeu Antioquia: 4 euro un bilet
Tur comuna 13: 13 euro pentru amândoi, bacșiș inclus
Concluzii
Per total, Medellin ni s-a părut un oraș sigur, dar bineînțeles, nu la standardele europene, ci la standardele sud-americane. Ne-a plăcut mult, mai ales cartierul El Poblado în care m-aș putea vedea locuind câteva luni. 🙂
Și încă o poză din Comuna 13