De câțiva ani încoace, am început să fiu din ce în ce mai atrasă de locurile retrase, ferite de ochii turiștilor. Acele locuri în care interacționezi cu localnicii și descoperi cum trăiesc ei cu adevărat. Exact de asta am avut parte în Port Barton, Filipine. Port Barton este un sat de pescari situat în vestul insulei Palawan. Satul propriu-zis devine din ce în ce mai turistic și capătă aspectul orașelor mai mari, cu hosteluri funky, baruri cu muzică reggae și cafenele moderne. Dar cu toate acestea, încă sunt câteva insule și insulițe în împrejurimi în care puteți ajunge doar cu barca și unde veți găsi exact farmecul local și liniștea de care vorbeam mai sus.

Cum ajungem în Port Barton?
Fie că plecați din Puerto Princesa sau El Nido (ambele au aeroport), transportul pe uscat rămâne cel mai ușor mod de a ajunge în Port Barton. O altă variantă din El Nido ar fi barca. Eu vă voi spune cum am mers noi din Puerto Princesa. Există două variante:
Autobuz
Cea mai ieftină ar fi să luați autobuzul de la terminalul San Jose, situat la aproximativ 5 km de Puerto Princesa. Puteți lua o tricicletă până acolo. Biletul de autobuz Puerto Princesa – Port Barton costă 250 de pesos (4 euro).
Microbuz
Cu siguranță cel mai comod mijloc de transport este microbuzul. Pleacă la ore fixe de la terminalul San Jose: 7:30, 9:00, 11:00, 14:00 PM, și 16:00. Recomandat este să faceți rezervarea cu 1-2 zile înainte. Noi am aranjat transportul prin intermediul proprietarului cazării din Port Barton, iar șoferul microbuzului ne-a luat de la cazare. Biletul a costat 350 pesos (6 euro), iar călătoria a durat aproximativ 3 ore. Drumul este accidentat, iar microbuzele de multe ori supraaglomerate. Dacă puteți să urcați ultimii în microbuz ca să aveți loc în față, nu stați pe gânduri! Partea bună este că au aer condiționat.
Transport Port Barton – cazare
Odată ajunși la autogara din Port Barton, veți da peste “poliția turiștilor” care vă va ajuta să ajungeți la cazare. Tot acolo trebuie să achitați 50 PHP (1 euro) pentru taxa de oraș, valabilă 10 zile. Dacă sunteți cazați chiar în satul Port Barton, mergeți pe jos sau închiriați o tricicletă. Dacă sunteți cazați pe insulele din apropiere, luați o tricicletă până în port (40 pesos/sub 1 euro) și de acolo barca până la cazare. În lipsa internetului (toată lumea folosește Whatsapp, puteți vorbi cu proprietarii acolo), rugați poliția din port să anunțe vă persoana de contact că ați ajuns. În cazul nostru, am dat numele cazării, au sunat, iar în 10 minute proprietarul, Prince John, ne aștepta în port.


O altfel de cazare
Cu toții ne-am dorit să ne cazăm în căbănuțe simple de lemn, undeva în pădure, departe de gălăgie și de civilizație. Am găsit pe booking.com bungalow-ul perfect, de 4 persoane, pe plajă, într-o pădure de palmieri! Nu am stat pe gânduri și l-am rezervat, dar nu știam cu adevărat la ce să ne așteptăm. John, în vârsta de 26 de ani, și-a construit propriul paradis. A ridicat 7 căsuțe de bambus pe malul apei, într-o zonă idilică, cu șezlonguri de lemn și hamace agățate între palmieri.


Bungalow-urile impresionau prin simplitate, ele respectând stilul tradițional filipinez. Aveam o singură încăpere cu 2 paturi duble, acoperite de plase de țânțari și 2 rafturi pe care ne-am așezat ghiozdanele. Baia noastră era parțial intimă. Intrarea se făcea din căbănuță, iar baia era separată de junglă de un perete de bambus de înălțime medie, fără geamuri sau acoperiș. Obiectele sanitare erau rudimentare, dar ne asigurau strictul necesar. Dușul nostru era un furtun cu apă încălzită de soare.



Timp de 2 zile nu am avut acces la Internet, iar curent limitat, de la 6 la 9 dimineața și de la 6 la 9 seara, de la generator. Aceste “lipsuri” s-au dovedit a fi adevărate plusuri. Ne-am împrietenit cu ceilalți turiști, am jucat volei pe plajă, am stat până-n miez de noapte la povești și jocuri de cărți. Era o adevărată plăcere să stăm de vorbă cu oameni din Italia, Scoția, Olanda, Australia, Filipine și cu John care vorbea impecabil limba engleză.
Preț: 50 euro / 2 nopți / persoană


Mâncare
Personalul de la cazare s-a ocupat de toate mesele. Dimineața puteam alege ochiuri sau omletă cu bacon prăjit, baghete preparate în casă (John a învățat cum să le prepare de pe Youtube) cu unt și dulceață sau clătite americane cu sirop. Masa de seară era fie “captura zilei”, fie preparatele permanente, cum era puiul sizzling. Captura zilei putea fi pește, fructe de mare și, în zilele norocoase, crab. John ne-a oferit din partea casei un desert tradițional care nu a plăcut nimănui înainte – macaroane cu zahăr, gustul copilăriei noastre! Nucile de cocos erau din partea casei și erau culese pe loc. Nu eram fani nuci de cocos, dar umplute cu rom de-al lor, parcă aveau alt gust. 🙂
Prețuri : mic-dejun între 150 și 300 pesos (2.5 – 5 euro), cina 300 pesos (5 euro), o bere 60 pesos (1 euro)


Turul cu barca
Un aspect care mi-a plăcut mult în Filipine este că prețurile pentru tururile cu barca nu diferă de la o agenție la alta. Ele sunt stabilite în avans și toată lumea le respectă. Puteți merge în tururi mari, cu 20 de persoane, sau puteți închiria bărci private. Sunt puțin mai scumpe, dar vă oferă intimitate și puteți opri unde și cât vreți voi. Noi am ales să mergem într-un tur cu John și oamenii lui. Am fost 8 oameni pe barcă și deja ne cunoșteam toți de la meciurile de volei și cina avute cu o zi înainte, așa că “gheața era deja spartă”.




Turul a început dimineața și ne-am întors abia după-masa la cazare. Am făcut snorkeling în zone cu recif de corali, am văzut stele de mare, am înotat lângă o broască țestoasă și…am pierdut toate pozele de pe GoPro! Eh, asta este, vă arăt ce ne-a mai rămas. Echipamentul pentru snorkeling (ochelari, mască) a fost asigurat de John.


După câteva ture bune de snorkeling și scufundări, am făcut un popas de câteva ore pe Insula Germană, acum intitulată Inaladelan Resort. Denumirea de Insula Germană provine de la foștii proprietari, doi nemți care au administrat-o multă vreme. John, Nilo și Djadja au gătit cât timp noi am stat la plajă. Au preparat o masă delicioasă, ca peste tot în Filipine, cu pește și fructe de mare proaspete, salate, orez, pui și ananas proaspăt.


Inaladelan a fost plaja mea preferată din toată vacanța petrecută în Filipine. O plajă mică, înconjurată de apă din 3 părți, cu palmieri înalți, perfect aliniați și puțini oameni – cred că am fost noi norocoși! În mijlocul plajei se găsea un bar cu muzică reggae unde se serveau băuturi răcoritoare non-alcoolice. Toate hamacele și șezlongurile se puteau ocupa gratis. Dacă sunteți grup mare și vreți să petreceți până-n zorii zilei, puteți campa aici, contra-cost bineînțeles.



Turul a costat 1000 PHP (17 EUR)/persoană și am avut incluse: echipament de snorkeling, apă plată, intrarea pe Insula Germană (100 PHP) și prânzul.
Port Barton, cu ale sale peisaje feerice, cu cazare în junglă, cu apa ireal de albastră și limpede, a fost pentru mine cireașa de pe tort, acel “altceva” pe care speri să-l găsești în fiecare călătorie.
Va urma episodul El Nido. Pe curând,
R.




Hey Ralu,
Have been following your blog from the beginning. Just a request, could you please upload high res pics in your future blogs? In my 4K screen, the pics look low quality.
Thanks for sharing,
Loads of love,
Svet
I will try to! 🙂